Vitamina A are un rol esențial pentru organismul uman. Aceasta este cunoscută mai ales pentru efectele ei asupra vederii și asupra pielii. Vitamina A se regăsește în natură sub două forme: retinol (în alimentele de origine animală) și betacaroten (în alimentele de origine animală, dar și vegetală). Cele mai bogate alimente în vitamina A sunt: ficatul, gălbenușul de ou, lactatele, legumele verzi, galbene, roșii.
Beneficiile vitaminei A
Aceste substanțe, în cantitate optimă pentru organism, contribuie la:
- menținerea sănătății ochilor
- menținerea sănătății și aspectului pielii, unghiilor și părului
- creșterea nivelului imunității organismului
- asimilarea calciului, etc.
Deficitul de vitamina A
Deficitul de vitamina A apare mai ales la persoanele cu diete sărace în produse lactate sau vegetale, dar și în cazul pacienților cu malabsorbție (rețin foarte puțină vitamina A din alimente). Uneori, mai rar, apare și excesul de vitamina A, prin administrarea îndelungată si necontrolată de suplimente de vitamina A.
Atunci când vitamina A nu este asimilată din alimentație, pot fi folosite suplimente alimentare care să completeze aportul necesar pentru buna funcționare a organismului.
Deficiența de vitamina A trebuie stabilită însă de către un specialist, pe baza unor investigații clinice care să releve această deficiență. În funcție de rezultatele analizelor, medicul poate recomanda apoi doza optimă, precum și perioada indicată pentru care să fie utilizate suplimente alimentare ce conțin vitamina A.
Simptomele deficitului de vitamina A
Anumite simptome pot indica deficiența de vitamina A:
- Ochi iritați
- Piele uscată și îngroșată
- Lipsa poftei de mâncare
- infecții dese la nivelul aparatului respirator și gingivită
- încetinirea creșterii în cazul copiilor
Dacă ați identificat aceste simptome, este recomandat să vă prezentați la medic, care vă poate face o serie de analize, pentru a se asigura că acestea sunt cauzate într-adevăr de o cantitate insuficientă de vitamina A și nu au alte cauze.
Recomandări de administrare
Tot medicul este cel care va face recomandările de administrare, în funcție de fiecare situație în parte, deoarece administrarea în exces sau pe perioade prelungite de timp poate avea efecte negative asupra organismului.
Astfel, doza zilnică recomandată de specialist ține cont de vârstă și de sex:
- copiii între 0 și 12 ani au nevoie între 350 și 550 de micrograme
- adolescenți (13-19 ani) – fetele au nevoie de 600 de micrograme și băieții au nevoie de 700 de micrograme
- adulți – femeile au nevoie de 600 de micrograme, bărbații – 800 de micrograme, iar cei peste 75 de ani, 700 de micrograme
Există însă o serie de situații specifice, unde este nevoie de supravegherea atentă a medicului, cum este cazul pacienților cu afecțiuni hepatice, ciroză, hepatită virală, al celor care au probleme cronice cu alcoolismul sau insuficiență renală cronică.
Dr. Rodica Narcisa Tănăsescu este medic primar MF, doctor în medicină, formator MF și vicepreședinte al Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov.