Gripa este o afecțiune respiratorie contagioasă, provocată de virusurile gripale și care afectează căile respiratorii[1]. În majoritatea cazurilor, gripa este tratată simptomatic până când trece de la sine. Însă, în funcție de sistemul imunitar al fiecărei persoane și alte comorbidități, gripa și complicațiile asociate pot duce la deces. De multe ori, din cauza faptului că anumite simptome sunt asemănătoare, gripa poate fi confundată cu răceala sau invers. De aceea, este important să cunoaștem cum se manifestă gripa, ce trebuie să facem pentru gestionarea simptomelor și când trebuie să mergem la medic.
Informații utile
Cauze
Gripa este provocată de trei tipuri de virusuri gripale, respectiv virusul A, B sau C [2]. Virusul gripal A este cel mai periculos deoarece suferă mutații constant și este responsabil de majoritatea epidemiilor de gripă. Virusul de tip B poate provoca, de asemenea, focare sezoniere. Cu toate acestea, virusul B este de obicei mai puțin sever și provoacă simptome mai ușoare. Virusul gripal de tip C provoacă cele mai ușoare simptome și, de regulă, nu determină apariția complicațiilor.
Cum se transmite gripa?
Gripa este o afecțiune respiratorie contagioasă, provocată de virusurile gripale, care afectează căile respiratorii. Gripa este o boală foarte contagioasă și se poate transmite ușor prin picăturile de salivă eliminate de persoana bolnavă prin tuse, strănut sau vorbit. Virusul poate fi luat și prin atingerea suprafețelor contaminate, cum ar fi mânerele ușilor, tastatura, telefonul, ș.a.m.d. Odată ce virusul este pe mâini, poate ajunge în organism dacă vă atingeți gura, nasul sau ochii fără să vă curățați bine mâinile. Persoanele infectate pot transmite gripa cu o zi înainte să prezinte simptome și până la șapte zile după ce se îmbolnăvesc.[3]
Frecvența
Gripa este una dintre cele mai comune afecțiuni, iar în fiecare an boala respiratorie afectează între 5% si 15% din populație.[4] Virusurile gripale pot fi contractate de persoane de toate vârstele, însă anumite categorii au un risc mai ridicat de a prezenta complicații asociate gripei.
Persoanele cu risc de îmbolnăvire
Oricine se poate îmbolnăvi de gripă, însă anumite categorii de persoane sunt la risc să contracteze virusul mai ușor sau să dezvolte forme severe[5] :
- Persoane cu alte afecțiuni medicale cronice, respectiv boli pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, hepatice, neurologice, diabet zaharat, obezitate, astm sau infectate cu virusul imunodeficienţei umane;
- Persoane cu un sistem imunitar slăbit;
- Copiii sub 5 ani, în special cei mai mici de 1 an;
- Femeile însărcinate;
- Persoanele cu vârsta de peste 65 de ani;
- Cadre medicale sau personal auxiliar din unitățile medicale, angajați ai instituţiilor de ocrotire (copii sau batrâni) şi ai unităţilor de bolnavi cronici;
- Persoane care acordă asistenţă medicală, socială şi îngrijiri la domiciliul persoanelor cu risc înalt.
Gripa vs. răceala
Gripa este o afecțiune respiratorie contagioasă, provocată de virusurile gripale, care afectează căile respiratorii. Atât răceala, cât și gripa sunt afecțiuni respiratorii virale, însă modul în care se manifestă și intensitatea simptomelor v-ar putea ajuta să vă dați seama dacă ați răcit sau aveți gripă. Răceala se manifestă mai „blând” și durează câteva zile, în timp ce gripa are un debut brusc, violent și poate duce la complicații, dacă nu este tratată corespunzător. Simptomele de început, mai exact nasul înfundat, durerile în gât și tusea pot indica mai degrabă o răceală, în timp ce febra foarte mare, de peste 39 grade Celsius poate semnala instalarea gripei[6]. Dacă nu vă puteți da seama singuri cu ce afecțiune vă confruntați, apelați la un specialist.
Important! Simptomele specifice COVID-19 pot fi asemănătoare cu semnele gripei[7]. Dacă prezentați simptome specifice (tuse seacă, febră, dificultăți în respirație), contactați-vă medicul de familie pentru stabilirea posibilității infecției și pentru stabilirea testării pentru noul coronavirus la domiciliu. Dacă simptomele sunt grave, apelați numărul de urgență 112 și menționați simptomele dumneavoastră[8].
- Gripa sezonieră afectează căile respiratorii, respectiv nasul, gâtul, bronhiile și uneori plămânii și se caracterizează prin debutul brusc și violent al simptomelor[9]. Semnele pot rămâne prezente pâne la 2 săptămâni sau mai mult. Principalele simptome ale gripei sunt:
- febră ridicată, de peste 39 grade Celsius
- dureri musculare puternice
- frisoane
- tuse seacă
- stare generală modificată
- oboseală
- durere de cap
- nas înfundat
Complicații
Dacă sunteți persoane sănătoase, riscul de a dezvolta complicații severe din cauza gripei sezoniere este, de regulă, mai mic. Deși este posibil să vă simțiți foarte rău în perioada de manifestare, gripa poate trece într-o săptămână sau două. Printre complicațiile asociate gripei se numără[10]:
- Pneumonie: este cea mai gravă complicație. Pentru persoanele în vârstă și cele cu o altă afecțiune cronică, pneumonia poate fi fatală.
- Bronşită
- Exacerbarea bolilor cronice preexistente: boli de inimă, pulmonare, astm bronșic sau diabet
- Infecții ale urechii
- Infecții ale sinusurilor
- Deshidratare
- Dacă suspectați că aveți gripă, contactați medicul de familie. Pe baza descrierii simptomelor și în urma unei examinări clinice, acesta va putea stabili dacă semnele indică prezența virusurilor gripale. Este posibil să fie necesară efectuarea unui test rapid pentru depistarea gripei. Acesta presupune prelevarea unui exudat faringian sau aspirat nazo-faringian. Pentru un diagnostic mai precis și pentru a afla subtipul virusului gripal, medicul va putea solicita și evaluarea microscopică a secrețiilor recoltate[11].
Ce puteți face pentru a gestiona simptomele?
Tratament
NU antibiotice! Gripa este o infecție virală și deci provocată de un virus. NU trebuie să administrați antibiotice. Acestea sunt eficiente DOAR în cazul înfecțiilor provocate de bacterii.
De regulă, gripa este tratată simptomatic[12], iar simptomele pot fi gestionate și cu ajutorul produselor eliberate fără rețetă. Este indicat, totuși, să cereți părerea unui specialist.
- Puteți administra analgezice pentru reducerea durerilor și sirop împotriva tusei.
- La îndrumarea specialistului, puteți utiliza și decongestionante pentru nasul înfundat și medicamente care ajută la ameliorarea febrei.
Dacă simptomele nu se ameliorează sau, din contră, se înrăutățesc , adresați-vă medicului. În cazul unei infecții mai severe sau dacă prezentați risc de a dezvolta complicații, medicul poate prescrie și administrarea unui medicament antiviral.
Este foarte important să vă odihniți suficient și să consumați multe lichide (apă, ceaiuri și supe). Adoptați o dietă echilibrată, bogată în vitamine.
Prevenție
- Vaccinarea. Cea mai importantă metodă de prevenție[13] rămâne vaccinarea, recomandată tuturor persoanelor de peste 6 luni (sau sub – imunizarea pasivă a sugarilor prin vaccinarea femeilor însărcinate). Vaccinul trebuie administrat în fiecare an, toamna și oferă protecție împotriva tulpinilor comune ale virusului gripal. Prin vaccinare, reduceți riscul de a dezvolta o formă severă de boală.
- Respectați măsurile de igienă. Spălați-vă frecvent pe mâini cu apă și săpun și evitați să duceți mâinile murdare la gură, nas sau ochi.
- Fiți responsabil. Acoperiți gura și nasul cu un șervețel de unică folosință atunci când tușiți sau strănutați și apoi aruncați-l la coșul de gunoi. Dacă nu aveți un șervețel la îndemână, strănutați ori tușiți în pliul cotului.
- Evitați mulțimile. Evitați locurile aglomerate în special în perioadele de vârf de răspândire, pentru a preveni contractarea virusului. Dacă sunteți bolnav, rămâneți acasă până vă simțiți mai bine și nu mergeți în colectivitate.
Când ar trebui să mergeți la medic?
Dacă prezentați simptome specifice gripei și faceți parte din categoria persoanelor cu risc de complicații, consultați medicul dumneavoastră. Majoritatea persoanelor scapă de gripă într-o săptămână-două[14].
Adresați-vă imediat medicului dacă simptomele nu se ameliorează deloc în câteva zile de la administrarea tratamentului ori acestea se agravează. Riscul de a dezvolta anumite complicații este mai ridicat atunci când gripa nu este tratată la timp și corespunzător[15].
[1] https://www.medicalnewstoday.com/articles/15107
[2] https://www.webmd.com/cold-and-flu/what-is-flu#3
[3] https://www.healthline.com/health/flu-causes#transmission
[4] http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2018/02/Masuri-de-protectie-impotriva-gripei.pdf
[5] http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2018/02/Masuri-de-protectie-impotriva-gripei.pdf
[6] http://aleginformat.ro/raceala-vs-gripa-simptome-si-tratament/
[7] http://aleginformat.ro/coronavirus-versus-gripa-raceala-alergie-sezon/
[8] https://cetrebuiesafac.ro/intrebari-frecvente-covid19
[9] http://aleginformat.ro/raceala-vs-gripa-simptome-si-tratament/
[10] https://www.healthline.com/health/flu-causes#complications
[11] https://www.medicalnewstoday.com/articles/15107#flu-diagnosis
[12] https://www.medicalnewstoday.com/articles/15107#treatment
[13] https://www.healthline.com/health/flu-causes#prevention
[14] https://www.healthline.com/health/flu-causes#takeaway
[15] https://www.medicalnewstoday.com/articles/15107#when-to-see-a-doctor