Alergia alimentară se numără printre afecțiunile întâlnite frecvent și reprezintă reacția sistemului imunitar care poate apărea la scurt timp după ce ați mâncat un anumit aliment.

Informații utile

Organismul reacționează la anumite proteine din alimentele la care aveți o sensibilitate la fel ca în cazul agenților patogeni, cum ar fi bacterii, paraziți sau virusuri. Chiar și o cantitate mică de alimente care cauzează alergii pot declanșa semne și simptome precum probleme digestive, urticarie sau inflamarea căilor respiratorii, iar în unele cazuri șoc anafilactic[1].

Alergia alimentară se numără printre afecțiunile întâlnite frecvent și reprezintă reacția sistemului imunitar care poate apărea la scurt timp după ce ați mâncat un anumit aliment. Este important să cunoașteți care sunt cele mai întâlnite alimente care pot provoca alergii alimentare. Dar și care sunt menifestările alergiilor pentru a evita consumul produselor care v-ar putea face rău.

Frecvența

Alergiile alimentare sunt extrem de frecvente. Acestea afectează mai mult copiii și bebelușii. Aproximativ 8% dintre copii și în jur de 5% dintre adulți se confruntă cu alergii alimentare.[2] Specialiștii vorbesc despre o creștere a acestor procente, dar subliniază și că, în unele cazuri, copiii pot scăpa de alergii pe măsură ce înaintează în vârstă.

Factorii de risc

Printre factorii de risc^[3] asociați predispoziției la alergii alimentare se numără:

• Istoricul medical al familiei: dacă membrii familiei se confruntă cu afecțiuni precum astm, eczemă, urticarie sau diferite alergii, aveți un risc mai ridicat de a manifesta alergii alimentare.
• Alte alergii: dacă sunteți deja alergic la un aliment, este posibil să aveți un risc crescut de a deveni alergic și la alte produse. La fel și dacă vă confruntați cu alte tipuri de reacții alergice, cum ar fi rinita alergică sau eczemele.
• Vârstă: alergiile alimentare sunt mai frecvente la copii, în special la copiii mici și sugari. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, sistemul digestiv se maturizează și este mai puțin probabil să absoarbă alimente care declanșează alergii.
• Astm: astmul și alergia alimentară apar frecvent împreună. Atât alergia alimentară, cât și simptomele astmului bronșic sunt mai susceptibile de a fi severe în aceste situații.

Cauze

Alergia alimentară se numără printre afecțiunile întâlnite frecvent și reprezintă reacția sistemului imunitar care poate apărea la scurt timp după ce ați mâncat un anumit aliment. Alergiile alimentare apar atunci când sistemul imunitar reacționează în mod greșit la proteinele care se găsesc în alimente și pe care le percepe ca o amenințare. Ca urmare, sunt eliberate mai multe substanțe chimice care provoacă simptomele reacției alergice. Alimentele care cauzează frecvent reacții alergice și sunt responsabile de aproximativ 90% dintre alergiile alimentare sunt[4]:

• Laptele de vacă

Alergia la laptele de vacă[5] se observă cel mai adesea la bebeluși, atunci când au fost expuși la proteine ​​din lapte înainte de vârsta de șase luni. Este una dintre cele mai frecvente alergii la copil. Aceasta afectează 2-3% dintre bebeluși și copii mici. Printre simptome se numără: erupțiile cutanate, urticarie, vărsături, diaree sau constipație și, în cazuri rare, anafilaxie. În cazul diagnosticării cu acest tip de alergie, singurul tratament este evitarea laptelui de vacă și produselor derivate.

• Ouă

Alergia la ouă este a doua cea mai frecventă cauză de alergie alimentară la copii. Cu toate acestea, 68% dintre copiii care sunt alergici la ouă au șansa să depășească alergia până la vârsta de 16 ani[6]. Simptomele includ: dureri de stomac, urticarie sau erupție la nivelul pielii, probleme respiratorii, anafilaxie, în cazurile rare. Este posibil să nu fie necesar să evitați toate alimentele care conțin ou, deoarece gătirea ouălor poate schimba forma proteinelor cauzatoare de alergie.

• Nucile

Aici intră nuci braziliene, migdale, caju, nuci de macadamia, fistic, nuci românești. Persoanele care au alergie la această categorie vor fi, de asemenea, alergice la produsele alimentare pe bază de nuci, cum ar fi unturile și uleiurile. Este recomandat să evitați toate tipurile de nuci. Dacă descoperiți, de exemplu, că sunteți alergici la fistic, ați putea avea un risc de alergie și la alt fel de nuci. Alergiile pot fi foarte severe, iar statisticile arată că sunt responsabile pentru aproximativ 50% dintre decesele provocate prin anafilaxie[7]. Este indicat să luați măsuri preventiv și să aveți cu dumneavoastră mereu o auto-injecție cu adrenalină dacă știți că suferiți de o astfel de alergie.

• Arahide

La fel ca în cazul nucilor, alergia la arahide este o afecțiune serioasă și care poate pune în pericol viața.

• Crustacee

Acestea includ creveți, raci, homar, calamar sau scoici. Cel mai frecvent declanșator al alergiei la crustacee este o proteină numită tropomiozină[8]. Alergia la crustacee poate fi uneori greu de distins de o reacție adversă la bacteriile, virusurile sau paraziții prezenți în alimente. Manifestările specifice sunt vărsături, diaree și dureri de stomac.

• Pește

Alergia la produsele din pește este comună. Dar poate fi confundată cu reacția la anumiți factori dăunător prezenți în carnea de pește. Principalele simptome sunt vărsăturile și diareea, dar, în cazuri rare, poate apărea și anafilaxia.

• Grâu

La fel ca alte alergii, o alergie la grâu poate duce la probleme digestive, urticarie, vărsături, erupții cutanate, umflături și, în cazuri severe, anafilaxie. Este adesea confundată cu boala celiacă, care poate avea simptome digestive similare. Cu toate acestea, o adevărată alergie la grâu provoacă un răspuns imun la una dintre sutele de proteine ​​găsite în grâu, în timp ce boala celiacă nu pune viața în pericol. În plus, persoanele cu alergie la grâu trebuie doar să evite grâul și pot tolera glutenul.

• Soia

Alergia la soia este cel mai frecvent observată la sugari și copiii sub trei ani. Însă poate fi depășită în unele cazuri, pe măsură ce cresc în vârstă[9]. Simptomele pot varia de la mâncărime, furnicături la nivelul gurii și rinoree până la erupții cutanate și dificultăți de respirație. Factorii declanșatori obișnuiți ai alergiilor la soia includ soia și produsele din soia, cum ar fi laptele de soia sau sosul de soia, de aceea este important să citiți etichetele alimentelor.

Simptome

Manifestările pot varia de la ușoare până la severe și pot afecta fiecare individ în mod diferit. Fiecare reacție alergică se poate manifesta ușor diferit. Simptomele comune ale alergiilor alimentare sunt: senzația de arsură la nivelul gurii, inflamarea feței, erupții cutanate, respirație șuierătoare, greață și vărsături, diaree, rinoree, lăcrimarea ochilor.

• Simptomele anafilaxiei: este o reacție alergică severă și sistemică, de obicei apare la scurt timp după expunerea la alergenul specific. De regulă, simptomele apar și evoluează rapid. Acestea pot include: o scădere rapidă a tensiunii arteriale, frică sau teamă, senzația de mâncărime, greaţă, dificultăți în respirație, care adesea se agravează progresiv, bătăi rapide ale inimii, umflarea rapidă a buzelor și feței, pierderea conștienței[10].

Diagnostic

Alergia alimentară se numără printre afecțiunile întâlnite frecvent și reprezintă reacția sistemului imunitar care poate apărea la scurt timp după ce ați mâncat un anumit aliment. Pentru a diagnostica o alergie alimentară, medicul va avea nevoie să descrieți cât mai bine ce simptome resimțiți și când apar, cât durează până încep manifestările, ce alimente bănuiți că o provoacă sau dacă mâncarea este gătită corespunzător. Este important să menționați medicului și dacă vă confruntați cu alte alergii sau care este istoricul familiei. Pentru un diagnostic mai precis și pentru a identifica și sursa care provoacă alergia alimentară, vor fi necesare și unele teste suplimentare: teste pe piele, analize de sânge pentru a vedea prezența anticorpilor specifici anumitor proteine ​​alimentare.[11]

Ce puteți face pentru gestionarea simptomelor?

În cazul alergiilor alimentare, principalul mod prin care puteți gestiona simptomele este evitarea alimentelor la care aveți alergie. Odată identificate produsele care vă fac rău, trebuie să le eliminați din dieta dumneavoastră. Citiți cu atenție ingredientele preparatelor, atunci când luați masa în oraș sau consumați produse semipreparate. În majoritatea cazurilor, proprietarii restaurantelor și producătorii alimentari trebuie să menționeze în meniu sau pe ambalajele alimentelor prezența oricăror alergeni alimentari: lapte, ouă, pește, crustacee, arahide, nuci, grâu, soia.

Tratament[12]

• Antihistaminice: anumite medicamente antihistaminice pot fi eliberate și fără rețetă și ajută la ameliorarea simptomelor unei reacții alergice ușoare sau moderate.
• Adrenalina: este un tratament eficient pentru simptomele severe, cum ar fi anafilaxia. Persoanele care știu că au alergii alimentare ar trebui adesea să aibă asupra lor un dispozitiv prin care pot administra singuri doza necesară de adrenalină sau este necesar să se prezinte rapid la camera de gardă pentru administrare și depășirea simptomelor severe.

Prevenție

Cunoașterea și evitarea produselor care vă provoacă alergia reprezintă cel mai bun mod de a preveni un episod alergic. Dacă știți că aveți o alergie alimentară, țineți cont și de următorii pași pentru a preveni alergiile:

• Fiți atenți la ce mâncați. Asigurați-vă că citiți cu atenție etichetele alimentelor înainte de consum.
• Discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți nevoie de prescrierea pentru un dispozitiv autoinjector cu epinefrină, pentru situațiile de urgență.
• Fiți precauți la restaurant. Asigurați-vă că în meniu sunt menționați și eventualii alergeni sau întrebați bucătarul despre acest aspect, menționați alimentele la care sunteți alergic.
• Pregătiți-vă singuri pachetul cu mâncare înainte de a pleca de acasă. Dacă aveți posibilitatea, luați la birou sau pentru drumurile lungi mâncare gătită acasă.

Când trebuie să mergeți la medic?

Este recomandat să consultați medicul de familie și un alergolog [13], dacă observați că vă simțiți des rău sau prezentați simptome similare alergiei alimentare la scurt timp după ce consumați anumite produse. Dacă este posibil, adresați-vă medicului atunci când apare reacția alergică. Acest lucru îl va ajuta pe să stabilească mai ușor un diagnostic.

Solicitați îngrijiri medicale de urgență dacă dezvoltați semne sau simptome specifice anafilaxiei, cum ar fi: constricția căilor respiratorii care face dificilă respirația, scădere severă a tensiunii arteriale, puls rapid sau stări de amețeală.

[1] https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-allergy/symptoms-causes/syc-20355095

[2] https://www.healthline.com/nutrition/common-food-allergies

[3] https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-allergy/symptoms-causes/syc-20355095

[4] https://www.healthline.com/nutrition/common-food-allergies#TOC_TITLE_HDR_4

[5] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23954566/

[6] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18073126/

[7] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20645999/

[8] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20412131/

[9] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20226303/

[10] https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-allergy/symptoms-causes/syc-20355095

[11] https://www.medicalnewstoday.com/articles/14384#diagnosis

[12] https://www.nhs.uk/conditions/food-allergy/

[13] https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-allergy/diagnosis-treatment/drc-20355101