Dr. Farm. Răzvan Prisada este Șef Lucrări în cadrul Facultății de Farmacie București și Vicepreședintele Colegiului Farmaciștilor din România.
Ce ar trebui să știți despre tensiune? Tensiunea arterială este unul dintre principalii indicatori care ne arată care este starea noastră de sănătate. Este presiunea care ajută sângele să circule în sistemul circulator, fără de care oxigenul și substanțele nutritive nu ar mai ajunge la țesuturile și organele noastre pentru a le hrăni.
Ceea ce puțini știm, atunci când vine vorba despre tensiune, este că aceasta ne poate afecta starea de sănătate. De exemplu, hipertensiunea arterială, sau tensiunea ridicată, prezintă rar simptome. De aceea, de multe ori, poate fi dificil ca oamenii să își dea seama că au valori ridicate ale tensiunii arteriale. Anumite obiceiuri din viața noastră, cum ar fi alimentația nesănătoasă, fumatul sau sedentarismul, ar putea dăuna tensiunii arteriale.
Ce este tensiunea arterială și care este valoarea optimă?
Tensiunea arterială reprezintă presiunea pe care o exercită sângele asupra peretelui arterial în timpul contracției și relaxării inimii. Presiunea sanguină are două componente:
- Sistolică: presiunea exercitată atunci când inima se contractă, bate, și pompează sângele în organism, cu valori normale între 90 – 120 milimetri coloană de mercur (Hg)[1]
- Diastolică: presiunea exercitată atunci când inima se relaxează între două bătăi și primește sânge, cu valori normale curpinse între 60 – 80 milimetri coloană de mercur (Hg)[2]
Astfel, un nivel optim al tensiunii arteriale este de 120/80 mmHg, 12 cu 8, cum auzim de multe ori. În funcție de starea dumneavoastră de sănătate sau de afecțiunile de care suferiți, medicul dumneavoastră vă va sfătui care sunt valorile în care trebuie să se încadreze tensiunea arterială[3].
Categoria | Sistolică | Diastolică |
Optimă | <120 și | 80 |
Normală | 120-129 și/sau | 80-84 |
Normal Înaltă | 130-139 și/sau | 85-89 |
Hipertensiune grad 1 | 140-159 și/sau | 90-99 |
Hipertensiune grad 2 | 160-179 și/sau | 100-109 |
Hipertensiune grad 3 | ≥ 180 și/sau | ≥ 110 |
Cum măsurăm tensiunea arterială?
Chiar dacă nu suferiți de vreo afecțiune cardiovasculară și nu prezentați niciun simptom, este recomandat să vă măsurați tensiunea o dată la doi ani, începând de la vârsta de 18 ani și anual, de la vârsta de 40 de ani. În cazul în care aveți antecedente medicale, respectați recomandările medicului dumneavoastră.
Tensiunea arterială se poate măsura la cabinetul medicului de familie, dar și la domiciliu, cu ajutorul tensiometrului automat. Nu uitați să calibrați tensiometrul înainte de utilizare. La fel de importante sunt și condițiile în care măsurăm tensiunea arterială.
- Evitați fumatul, efortul fizic și consumul de cafeină cu cel puțin 30 de minute înainte de a vă măsura tensiunea.
- Măsurătoarea se efectuează în repaus, în poziție de șezut.
- Nu vorbiți în acest timp.
- Așezați manșeta gonflabilă pe braț, direct pe piele, cu partea inferioară la aproximativ 2 centimetri deasupra cotului.
- Citiți cu atenție instrucțiunile de utilizare specifice dispozitivului pe care l-ați ales.
- Este recomandat ca măsurătoarea să fie făcută la ambele brațe pentru a vedea dacă este vreo diferență.
Care sunt riscurile asociate unei tensiuni arteriale ieșite din parametrii normali?
Variațiile de tensiune pot fi determinate de diferiți factori, cum ar fi stresul, fumatul, alimentația nesănătoasă, anumite medicamente, activitate fizică intensă sau alte afecțiuni. Atunci când valorile normale sunt depășite, pot apărea o serie de complicații.
O valoare de peste 140/90 mm Hg este considerată în general mare și putem vorbi despre hipertensiune arterială. Presiunea ridicată poate accelera depunerea de colesterol în interiorul vaselor de sânge. În timp, arterele se îngustează și pereții lor se îngroașă, astfel că organele nu mai primesc o cantitate suficientă de sânge. Nediagnosticată la timp și în lipsa unor măsuri de control, afecțiunea îl expune pe pacient unui risc crescut de a suferi un infarct miocardic sau accident vascular cerebral. De asemenea, bolnavii hipertensivi se pot confrunta cu risc pentru insuficiență cardiacă, afectarea rinichilor, vederii și a memoriei.
Potrivit Societății Române de Cardiologie, hipertensiunea arterială reprezintă cel mai răspândit factor de risc cardiovascular și afectează aproximativ 8 milioane de români[4].
Tensiunea arterială mică nu este nici ea de neglijat. Pentru unele persoane, o tensiune anormal de scăzută, cunoscută sub numele de hipotensiune arterială care presupune valori mai mici de 90/60 mm Hg, poate provoca amețeli și leșin, iar în cazurile severe, poate pune viața în pericol. Tensiunea arterială scăzută poate fi cauzată de o anumită medicație, deshidratare, probleme hormonale sau epuizare. Este important să țineți o evidență a simptomelor și să aflați care este cauza tensiunii arteriale scăzute, pentru a putea fi tratată.
Pentru a preveni depășirea valorilor normale ale tensiunii arteriale, este recomandat să mențineți un stil de viață sănătos prin adoptarea unei alimentații echilibrate, evitarea consumului excesiv de sare, zahăr și grăsimi și efectuarea exercițiilor fizice periodic.
Când trebuie să cerem sfatul unui medic?
Anumite obiceiuri din viața noastră de zi cu zi, cum ar fi exercițiile fizice, somnul sau stresul, pot influența tensiunea arterială. Unele medicamente, printre care amintim medicația pentru astm sau unele remedii pentru răceală, pot determina o creștere a tensiunii. Tensiunea scăzută poate fi cauzată de o reacție alergică severă sau o infecție.
Dacă după ce vă măsurați tensiunea observați o valoarea mai mică sau mai mare decât cea optimă, respectiv 120/80 mm Hg, nu trebuie să vă îngrijorați imediat. Repetați măsurătoarea, iar dacă tensiometrul arată din nou o valoare anormală, programați-vă la un consult medical.
[1][2] https://www.healthline.com/health/high-blood-pressure-hypertension/blood-pressure-reading-explained#normal
[3] Societatea Română de cardiologie – Broșură Hipertensiunea Arterială – https://www.cardioportal.ro/brosura-hipertensiunea-arteriala/
[4] https://www.cardioportal.ro/pacienti/factori-de-risc-cardiovascular/hipertensiunea-arteriala-2/brosura-hipertensiunea-arteriala/