La prima vedere, simptomele specifice COVID-19 par asemănătoare cu semnele unei răceli sau gripe și, în unele situații, chiar și cu ale unei alergii. Dacă sunteți obosit, tușiți și aveți și febră, nu înseamnă neapărat că ați „luat” noul coronavirus. Chiar dacă toate cele trei afecțiuni sunt cauzate de virusuri, faptul că sunt virusuri diferite explică diferențele dintre modul de manifestare a bolii. Există, totuși, diferențe importante între toate aceste afecțiuni, în special în ceea ce privește rapiditatea cu care se răspândește fiecare, dar și tipul de simptome și amploarea acestora. Este important să cunoașteți din timp aceste diferențe, pentru a ști cum să acționați.
Coronavirus vs. răceală și gripă
Simptome
Din punctul de vedere al manifestărilor, răceala este o afecțiune mai ușoară, cu simptome care cresc treptat în intensitate și durează câteva zile. În schimb, gripa are un debut brusc, cu febră mare de peste 39-40 grade, iar simptomele resimțite sunt mai intense, putând fi mai ușor de confundat cu COVID-19. Totuși, sunt câteva diferențe care ne pot ajuta să ne dăm seama cu care dintre afecțiuni ne confruntăm:
| Simptome | Răceală | Gripa | Coronavirus |
| Febră | Rar | De cele mai multe ori, febră mare (39-40°C) | De cele mai multe ori |
| Durere de cap | Rar | Intensă | Poate fi prezentă |
| Dureri generale | Ușoare | De regulă | Pot fi prezente |
| Oboseală/ slăbiciune | Moderată | Puternică | Poate fi prezentă |
| Epuizare extremă | Niciodată | De regulă | Poate fi prezentă |
| Nas înfundat | În general | Uneori | A fost raportat |
| Strănut | De regulă | Uneori | A fost raportat |
| Durere în gât | În general | În general | A fost raportat |
| Tuse | Moderată | În general, tuse seacă ce poate dura până la două luni | În general |
| Dificultăți de respirație | Rar | Rar | În majoritatea cazurilor severe |
Transmitere
Atât răceala și gripa, cât și COVID-19 reprezintă afecțiuni respiratorii, care se pot prezenta de la forme ușoare până la complicații severe sau chiar deces. O altă asemănare este că sunt transmise prin contact direct, picături respiratorii, dar și atingerea suprafețelor contaminate. Drept urmare, este nevoie de aceleași măsuri de prevenție, cum ar fi: igiena mâinilor, o „etichetă respiratorie” adecvată (să tușim și strănutăm în pliul cotului sau într-un șervețet de unică folosință pe care să îl aruncăm ulterior), dar și păstrarea unei distanțe adecvate între persoanele bolnave și evitarea locurilor aglomerate.
Viteza de transmitere este un punct important de diferență între aceste afecțiuni. Virusurile responsabile pentru răceală și gripă au o perioadă mai scurtă de incubație (durata de la infectare până la apariția simptomelor) și un interval serial mai scurt (timpul dintre cazurile succesive) decât virusul care cauzează COVID-19[1]. Ca o comparație, perioada de incubație în cazul răcelii este de 1-3 zile, persoanele care suferă de gripă vor prezenta simptome în 1-4 zile de la infectare, în timp ce simptomele pentru COVID-19 se pot dezvolta între 1-14 zile.
Cu o răceală obișnuită oricine se poate confrunta, în cazul gripei cei mai expuși riscului de infecție severă sunt copiii, femeile însărcinate, vârstnicii, cei cu afecțiuni cronice și persoanele cu imunitate scăzută. Pentru COVID-19, persoanele cu un risc ridicat de a dezvolta complicații sau forme severe ale bolii sunt vârstnicii și persoanele diagnosticate cu alte afecțiuni medicale. Severitatea bolii și riscul crescut de deces sunt mai frecvente în cazul infecției cu coronavirus.
Tratament
În primul rând, NU luați antibiotice! Aceste afecțiuni sunt infecții virale, iar antibioticele sunt eficiente doar în cazul infecțiilor cauzate de bacterii.
În majoritatea cazurilor, răceala și gripa se tratează simptomatic. Adoptarea unor modificări în stilul de viață și anumite medicamente eliberate fără rețetă vă pot ajuta la ameliorarea simptomelor. În funcție de severitatea afecțiunii, medicul poate prescrie medicamente antivirale pentru tratarea gripei.
Momentan, nu a fost descoperit și aprobat niciun tratament pentru COVID-19, cercetările fiind în curs de desfășurare. În cazul COVID-19, nu este indicată automedicația, medicii tratează afecțiunea în funcție de simptomele și severitatea manifestate de fiecare pacient în parte.
Coronavirus vs. alergiile de sezon
Simptome
Alergiile de sezon pot crea o confuzie în ceea ce privește simptomatologia și diagnosticul în această perioadă, având în vedere că unele simptome sunt similare pentru cele două afecțiuni. Diferența majoră dintre alergii și COVID-19 este prezența febrei. Febra este un simptom principal al infectării cu coronavirus, dar care nu este întâlnit în cazul alergiilor. Simptomele alergiilor, de regulă, sunt ușoare și sunt declanșate în anumite perioade ale anului, cel mai frecvent primăvara și toamna.
| Simptome | Alergie | Coronavirus |
| Febră | Deloc | De cele mai multe ori |
| Durere de cap | Neobișnuit | Poate fi prezentă |
| Dureri generale | Deloc | Pot fi prezente |
| Oboseală/ slăbiciune | Uneori | Poate fi prezentă |
| Epuizare extremă | Deloc | Poate fi prezentă |
| Nas înfundat | În general | A fost raportat |
| Strănut | De cele mai multe ori | A fost raportat |
| Durere în gât | Uneori | A fost raportat |
| Tuse | Uneori | În general |
| Dificultăți de respirație | Rareori, cu excepția persoanelor cu astm | În majoritatea cazurilor severe |
Transmitere
În această perioadă cea mai frecventă cauză a alergiilor este polenul. Dacă sunteți alergic, sistemul imunitar al organismului dumneavoastră produce anticorpi pentru a lupta împotriva alergenilor. Reacția alergică vă va face să vă confruntați cu senzația de mâncărime și secreții nazale.
Tratament
Principalul pas în combaterea alergiilor sau reducerea episoadelor specifice este să identificați factorul alergen și să evitați expunerea la sau contactul cu acesta. Unele produse fără rețetă, precum medicamentele antihistaminice și decongestionantele, sub formă de spray nazal sau picături, pot ajuta la ameliorarea simptomelor: strănut, senzația de mâncărime, nas înfundat.
Dacă vă confruntați cu simptome specifice bolilor respiratorii, luați legătura cu medicul de familie. Contactați-l și dacă faceți parte din categoria de risc și considerați că există riscul să vă fi infectat. Medicul vă va ajuta să vă dați seama cu ce afecțiune vă confruntați și vă va oferi mai multe recomandări de îngrijire.
[1] https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/question-and-answers-hub/q-a-detail/q-a-similarities-and-differences-covid-19-and-influenza
Dr. Daciana Toma este medic primar Medicină de familie, medic formator MF, Coordonatorul Grupului de lucru Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și Secretar SNMF.