Toxiinfecția alimentară

Intoxicația toxiinfecția alimentară afecțiune bacterii paraziți

Intoxicația alimentară sau toxiinfecția alimentară este o afecțiune cauzată de consumul de alimente ori băuturi contaminate cu microorganisme infecțioase, precum bacterii, virusuri sau paraziți[1]. Acestea pot  contamina alimentele în orice moment de procesare sau producție, se poate întâmpla și acasă, dacă mâncarea nu este gătită corespunzător. De regulă, toxiinfecția alimentară este ușoară și nu necesită tratament, însă în funcție de gradul de contaminare și organismul fiecăruia, poate crea un disconfort sever sau persoanele afectate ar putea avea nevoie de îngrijiri medicale[2]. Tocmai de aceea este bine să cunoașteți care sunt simptomele intoxicației alimentare, cum le puteți gestiona și, mai ales, ce puteți face pentru a evita riscul de îmbolnăvire.

Informații utile

Risc ridicat de infectare

Intoxicația alimentară sau toxiinfecția alimentară este o afecțiune cauzată de consumul de alimente ori băuturi contaminate cu microorganisme infecțioase, precum bacterii, virusuri sau paraziți. Oricine poate dezvolta la un moment dat o toxiinfecție alimentară [3]. Sunt, totuși, anumite grupuri de oameni care au o predispoziție mai mare la îmbolnăvire sau la a avea o formă mai severă, din cauză că organismul lor nu este suficient de puternic să combată aceste microorganisme.

  • Persoane cu vârsta de peste 65 ani. Pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, sistemul lor imunitar este mai slăbit, iar organismul nu mai poate recunoaște la fel de bine agenții dăunători pentru a lupta cu ei.
  • Copii mai mici de 5 ani. Sistemul lor imunitar este încă în dezvoltare și nu are capacitatea de a combate microorganismele și infecțiile provocate de acestea. În cazul lor, intoxicația alimentară poate fi foarte periculoasă, deoarece poate duce în unele cazuri la diaree severă și deshidratare.
  • Persoane cu sistem imunitar slăbit. Persoanele cu imunitatea scăzută din cauza diabetului, a bolilor hepatice sau renale, a HIV / SIDA sau care urmează o cură de chimioterapie.
  • Femeile însărcinate. Femeile însărcinate sunt mai predispuse să se confrunte cu intoxicație alimentară provocată de anumiți germeni, cum ar fi listeria.
Cauze

Contaminarea alimentelor se poate produce în orice moment al procesului de producție, de la cultivare sau recoltare, până la prelucrare, depozitare ori transport și preparare. De regulă, patogenii pot fi distruşi în timpul procesului de gătire a alimentelor, însă infectarea poate avea loc și dacă alimentele nu sunt spălate corespunzător și sunt consumate în stare crudă, dacă nu sunt gătite adecvat sau persoana care le prepară nu se spală pe mâini înainte. Sunt mai multe microorganisme care pot cauza toxiinfecția alimentară, mai jos sunt câteva dintre cele mai frecvente și alimentele pe care le pot contamina[4]:

E.coli

Printre cele mai afectate alimente se numără carnea de vită, contaminată de regulă în timpul sacrificării animalului. Alte surse de contaminare includ laptele nepasteurizat, sucul de mere din comerț și apa contaminată. Simptomele apar, de regulă după 1-8 zile de la consumul alimentelor.

Salmonella

Se regăsește în carnea roșie sau de pui, lapte sau ouă. Bacteria supraviețuiește în mâncarea care nu este gătită corespunzător și poate fi răspândită prin tacâmurile sau suprafețele de tăiere infectate și care nu au fost curățate adecvat. Simptomele apar în 1 până la 3 zile de la infectare.

Virusul Hepatitei A

Este răspândit prin intermediul preparatelor din comerț, negătite corespunzător și poate fi transmis mai departe de către o persoană infectată. Semnele pot apărea după 28 de zile.

Listeria

Răspândită prin alimentele de tip fast food, laptele nepasteurizat, brânzeturi, apa contaminată, alimente crude nespălate. Semnele pot apărea în 9 – 48 de ore de la contactul cu produsele contaminate.

Giardia lamblia

Este un parazit întâlnit în apa contaminată și poate fi răspândit și de persoanele infectate, iar simptomele sunt resimțite în una-două săptămâni.

Stafilococul auriu

Prezent în carnea crudă sau contaminată, salatele nespălate corespunzător, produse de patiserie sau sosuri pe bază de smântână. Poate fi răspândit și prin contact direct cu persoanele contaminate sau prin tuse și strănut. Simptomele încep să apară în 1 până la 6 ore de la infectare.

Norovirusuri

Sunt răspândite prin alimente consumate în stare naturală care nu au fost spălate și curățate adecvat, precum și prin intermediul crustaceelor sau apei contaminate. Simptomele se resimt după 12 – 24 de ore.

Clostridium botulinum

Bacteria este întâlnită în cazul conservelor de casă cu aciditate scăzută, conservelor din comerț, în peștele afumat sau sărat, cartofii copți în folie de aluminiu și alte alimente păstrate la căldură prea mult timp.

Simptome

Dacă ați suferit o toxiinfecție alimentară, simptomele pot apărea și în câteva ore de la consumul alimentelor contaminate și pot varia în intensitate sau durată în funcție de sursa infecției. Printre cele mai întâlnite manifestări resimțite în cazurile obișnuite de intoxicație alimentară se numără cel puțin trei dintre următoarele simptome:[5]

    • Greață
    • Vărsături
    • Crampe abdominale
    • Diaree
    • Pierderea poftei de mâncare
    • Febră ușoară
    • Slăbiciune
    • Dureri de cap
Diagnostic

Intoxicația alimentară sau toxiinfecția alimentară este o afecțiune cauzată de consumul de alimente ori băuturi contaminate cu microorganisme infecțioase, precum bacterii, virusuri sau paraziți. Afecțiunea este, de obicei, ușor de diagnosticat doar în urma descrierii simptomelor[6] . Pentru a-și putea da seama dacă este vorba despre intoxicație alimentară, medicul va analiza istoricul medical și vă va întreba care sunt simptomele resimțite, de cât timp vă confruntați cu acestea și ce alimente ați consumat. În funcție de intensitatea simptomelor, poate recomanda și efectuarea unor analize de urină pentru a vedea dacă vă confruntați cu o deshidratare mai accentuată. De asemenea, pentru a depista ce fel de infecție este, medicul poate indica și efectuarea unor analize de sânge sau testarea scaunului.

Ce puteți face pentru gestionarea simptomelor? [7]

Prevenție

Intoxicația alimentară sau toxiinfecția alimentară este o afecțiune cauzată de consumul de alimente ori băuturi contaminate cu microorganisme infecțioase, precum bacterii, virusuri sau paraziți. De multe ori, toxiinfecția alimentară nu poate fi prevenită, în special dacă obișnuiți să mâncați des în oraș sau vizitați diferite țări cu risc. Sunt însă câteva sfaturi care v-ar putea ajuta să reduceți riscul de îmbolnăvire[8]:

  • Spălați-vă frecvent pe mâini. Este indicat să vă spălați des pe mâini cu apă și săpun, după ce veniți de afară sau ați mers la toaletă, înainte de pregătirea mesei, după manipularea alimentelor crude și, bineînțeles, înainte de a servi masa.
  • Curățați blaturile de lucru, tacâmurile și prosoapele. Spălați bine toate ustensilele de lucru înainte și după prepararea alimentelor, mai ales după ce le-ați folosit pentru pregătirea cărnii, ouălor, peștelui și a legumelor. Prosoapele murdare și umede sunt locul favorabil pentru răspândirea germenilor. Este indicat să folosiți tocătoare separate pentru pregatirea produselor din carne pentru a evita contaminarea alimentelor.
  • Depozitați carnea crudă separat. Este important să păstrați carnea crudă departe de alimentele pe care le consumați în stare crudă, cum ar fi salata, fructele, sau de pâine, deoarece aceste alimente nu vor fi gătite înainte de a le consuma, astfel încât bacteriile care pot contamina carnea nu vor fi distruse.
  • Spălați bine și gătiți adecvat alimentele. Spălați bine fructele și legumele înainte să le mâncați. Asigurați-vă că preparatele din carne sunt gătite bine și evitați consumul lor în stare crudă sau în sânge.
  • Mențineți o temperatură sub 5°C în frigider. Utilizați un termometru pentru frigider pentru a verifica temperatura. Acest lucru previne dezvoltarea germenilor dăunători.
  • Verificați și respectați termenul de valabilitate. Nu consumați alimente care au trecut de data de expirare.
Tratament

De cele mai multe ori, simptomele unei toxiinfecții alimentare se ameliorează de la sine după o perioadă scurtă de timp, iar tratamentul specific [9] nu este necesar în mare parte a cazurilor. Totuși, dacă nu v-ați mai confruntat cu astfel de episoade, puteți cere sfatul farmacistului. Vă poate recomanda anumite medicamente sau produse eliberate fără rețetă, care să vă ajute să vă simțiți mai bine. În cazul în care simptomele sunt mai severe, consultați medicul. Tratamentul pentru intoxicații alimentare depinde de sursa îmbolnăvirii, dacă este cunoscută și de severitatea simptomelor dumneavoastră.

  • Soluții orale pentru hidratare. Ca urmare a vărsăturilor sau scaunelor moi, poate fi necesară suplimentarea cu fluide și electroliți, minerale precum sodiul, potasiul și calciul, pentru a preveni sau trata deshidratarea.
  • Soluții de hidratare administrate intravenos. În cazul episoadelor diareice persistente, este posibil să fie indicată administrarea unor perfuzii cu lichide și săruri pentru a combate deshidratarea.
  • Medicamente antidiareice. Aceste medicamente pot fi eliberate și fără rețetă. Dacă nu sunteți sigur ce este indicat pentru dumneavoastră, cereți sfatul farmacistului.
  • Anumite probiotice. Medicul ar putea recomanda administrarea anumitor probiotice care să vă ajute la ameliorarea simptomelor.
  • Antibiotice. În cazul în care simptomele sunt severe, iar medicul constată că este vorba despre o infecție bacteriană, poate recomanda administrarea antibioticelor pentru a trata tipul de intoxicație alimentară cu care vă confruntați. ATENȚIE! Antibioticele sunt eficiente doar în cazul unei infecții bacteriene și nu vă vor ajuta dacă aveți o toxiinfecție alimentară cauzată de un virus. Tratamentul trebuie urmat conform recomandărilor medicului. Nu luați antibiotice fără să consultați medicul.

Când trebuie să mergeți la medic?

Intoxicația alimentară sau toxiinfecția alimentară este o afecțiune cauzată de consumul de alimente ori băuturi contaminate cu microorganisme infecțioase, precum bacterii, virusuri sau paraziți. În cele mai multe dintre cazuri, simptomele intoxicației alimentare pot trece de la sine și nu este nevoie de un consult medical, dacă v-ați mai confruntat cu astfel de manifestări și știți ce trebuie să faceți. Dacă însă nu observați ameliorare în urma utilizării produselor eliberate fără rețetă sau, din contră, simptomele se agravează, solicitați îngrijiri medicale. Simptomele care indică faptul că este vorba despre un episod mai sever și ar putea reprezenta un pericol pentru sănătate, includ[10]:

  • Diaree care persistă mai mult de trei zile
  • Febră mai mare de 38°C
  • Dificultăți în a vedea sau vorbi
  • Deshidratare severă, respectiv gura uscată, urinare rar sau deloc
  • Sânge în urină

Dacă aveți oricare dintre simptomele menționate mai sus, trebuie să vă adresați imediat medicului.

[1] https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/infections-and-poisoning/food-poisoning

[2] https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-poisoning/symptoms-causes/syc-20356230

[3] https://www.cdc.gov/foodsafety/people-at-risk-food-poisoning.html

[4] https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-poisoning/symptoms-causes/syc-20356230

[5] https://www.healthline.com/health/food-poisoning#symptoms

[6] https://www.webmd.com/food-recipes/food-poisoning/understanding-food-poisoning-symptoms

[7] https://www.healthline.com/health/insomnia-concerns#treatment

[8] https://www.nhs.uk/live-well/eat-well/10-ways-to-prevent-food-poisoning/

[9] https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-poisoning/diagnosis-treatment/drc-20356236

[10] https://www.healthline.com/health/food-poisoning#symptoms