Tulburările de somn

Tulburările de somn se numără printre afecțiunile întâlnite frecvent și care afectează capacitatea de a obține un somn de calitate, odihnitor.

Tulburările de somn se numără printre afecțiunile întâlnite frecvent și care afectează capacitatea de a obține un somn de calitate, odihnitor. Auzim des sintagma “O viață ai și pe aia o dormi?”, însă puțini dintre noi se gândesc că somnul este un proces biologic la fel de important ca respirația sau alimentația, fiind responsabil de foarte multe aspecte ce țin de dezvoltarea sau sănătatea noastră.  Dacă aveți în mod repetat probleme de a dormi noaptea, vă treziți obosiți sau sunteți epuizat în timpul zilei, este posibil să suferiți de o tulburare de somn.

Informații utile

Cât de frecvente sunt?

Tulburările de somn se numără printre afecțiunile întâlnite frecvent și care afectează capacitatea de a obține un somn de calitate, odihnitor. Tulburările de somn fac parte din categoria afecțiunilor comune și oricine s-ar putea confrunta cu acestea, în special persoanele cu un anumit istoric medical sau cu un program de somn haotic. Specialiștii apreciază că problema somnului reprezintă o criză globală și afectează peste 40% din populație. Probleme sunt serioase și în rândul tinerilor, întrucât unele studii efectuate la nivel internațional evidențiază faptul că 7 din 10 elevi dorm mai puțin de 8 ore, timp insuficient pentru dezvoltarea lor fizică și psihică.[1]

Tipuri de tulburări de somn

Specialiștii vorbesc despre mai mult de 80 de tipuri diferite de tulburări de somn.[2] Printre cele mai întâlnite se numără:

Insomnia 

Caracterizată prin imposibilitatea de a adormi, somn întrerupt pe timpul nopții ori de slabă calitate. Aceasta este cea mai frecventă tulburare de somn și poate afecta semnificativ viața cotidiană, ca urmare a stărilor de oboseală resimțite la trezire, a stărilor de iritabilitate sau a nivelului de energie scăzut[3].

Apneea în somn

Reprezintă o tulburare care se manifestă prin dificultatea de a respira în timpul somnului. Nediagnosticată la timp și fără un tratament adecvat, apneea poate pune viața pacienților în pericol, întrucât implică pauze de respirație și de câteva zeci de secunde în timpul somnului. De asemenea, din cauza pauzelor de respirație, cantitatea de oxigen primită este insuficientă și cauzează treziri repetate. Este posibil să nu vă amintiți de aceste treziri, dar veți resimți epuizarea pe timpul zilei[4].

Sindromul picioarelor neliniștite

Descris ca o senzație de furnicături sau înțepături în picioare, însoțită de un impuls puternic aproape irezistibil de a le mișca. Nevoia de a mișca picioarele este resimțită din cauza senzațiilor inconfortabile de furnicături sau ușoară durere. Studiile arată că 8 – 10 % din populatia generală suferă de această afecțiune, fiind de 2 ori mai frecventă la femei. Probabilitatea de a suferi de sindromul picioarelor neliniștite crește cu vârsta, fiind cel mai des observată începând cu vârsta de 50 – 65 de ani. [5]

Hipersomnia

Cunoscută și ca somnolență excesivă, este caracterizată prin dorința de a dormi foarte mult și chiar imposibilitatea de a rămâne treaz pe timpul zilei. Persoanele care se confruntă cu hipersomnie au o stare lipsită de energie, urmată în continuare de somnolență. [6]

Narcolepsia

O tulburare de somn care implică somnolență excesivă, incontrolabilă în timpul zilei, chiar și în timpul vorbirii. Este cauzată de o disfuncție a mecanismului creierului care controlează somnul și trezirea. Afecțiunea are un risc ridicat deoarece somnul involuntar poate apărea și în timp ce conduceți. Este foarte important să cereți sfatul unui specialist pentru a afla cum puteți diminua aceste stări[7].

Tulburări de ritm circadian

Implică probleme cu ciclul somn-stare de veghe. Se caracterizează prin dificultate în a dormi sau treziri la momentul nepotrivit. De regulă, aceste tulburări apar în rândul persoanelor care lucrează în ture de noapte alternate cu cele de zi sau care călătoresc și schimbă fusul orar frecvent. Ca o consecință, pot apărea insomnii sau somnolență excesivă[8].

Parasomnia

Afecțiune comună caracterizată prin acțiuni neobișnuite în timpul somnului, cum ar fi mersul inconștient în timp ce dormiți, mâncatul fără să vă dați seama, coșmaruri intense, paralizie în timpul coșmarurilor și sindromul picioarelor neliniștite[9].

Cauze

Tulburările de somn pot fi cauzate de diverși factori. Deși cauzele pot fi diferite în funcție de tulburare sau de persoana care se confruntă cu aceasta, rezultatul final al tuturor problemelor de somn este că ciclul natural al somnului și al stării de veghe este perturbat. Printre principalii factori care pot sta la baza tulburărilor de somn se numără:[10]

  • Diferite alergii sau afecțiuni respiratorii: astmul, infecții respiratorii care fac dificilă respirația în timpul somnului, etc.;
  • Afecțiuni psihiatrice: depresia, stările de anxietate, consumul excesiv de alcool;
  • Programul de lucru: turele de noapte, programul matinal;
  • Factori genetici: narcolepsia este o afecțiune genetică;
  • Anumite medicamente: care pot interfera cu somnul;
  • Vârsta: majoritatea persoanelor vârstnice se confruntă cu tulburări de somn, nu este clară legătura de cauzalitate cu înaintarea în vârstă sau poate fi vorba despre efectul administrării anumitor medicamente la persoanele vârstnice;
  • Stilul de viață: deprivarea de somn poate avea la bază și un stil de viață modern, participarea la petreceri pe timpul nopții.
Care este necesarul de ore de somn?

Numărul necesar de ore de somn poate fi diferit de la o persoană la alta, în primul rând în funcție de vârsta lor, dar poate depinde și de alți factori. De regulă[11]:

  • Sugarii cu vârste cuprinse între 0-3 luni au nevoie de: 14-17 ore de somn;
  • Sugarii cu vârste cuprinse între 4-11 luni au nevoie de: 12-15 ore;
  • Copiii cu vârsta de 1-2 ani: aproximativ 11-14 ore de somn;
  • Copiii între 3-5 ani: au nevoie de 10-13 ore de somn;
  • Copiii cu vârsta cuprinsă între 6-13 ani: 9-11 ore de somn;
  • Adolescenții cu vârste între 14-17 ani: aproximativ 8-10 ore;
  • Adulții: de la 7 până la 9 ore, deși unele persoane pot avea nevoie de doar 6 ore sau chiar 10 ore de somn în fiecare zi;
  • Adulții de peste 65 ani: 7-8 ore de somn în fiecare zi;
  • Femeile însărcinate au adesea nevoie de mai multe ore de somn decât de obicei.
Simptome

Simptomele diferă în funcție de tipul și gravitatea tulburării de somn. Ele pot varia, de asemenea, atunci când tulburările de somn sunt rezultatul unei alte afecțiuni medicale sau a unui stil de viață nesănătos. Cu toate acestea, cele mai întâlnite simptome[12] ale tulburărilor de somn includ:

  • dificultăți în a adormi sau a rămâne treaz
  • oboseală pe timpul zilei
  • probleme neobișnuite de respirație
  • mișcări ale picioarelor neobișnuite și incontrolabile în timpul somnului
  • mâncatul sau mersul în timpul somnului
  • iritabilitate sau anxietate
  • lipsa de energie sau concentrare
  • performanțe scăzute la locul de muncă sau la școală
  • depresie
  • creșterea în greutate
Diagnostic

Pentru a afla care este tipul de tulburare de somn cu care vă confruntați, adresați-vă medicului de familie pentru a vă putea recomanda un consult de specialitate. Medicul specialist poate stabili un prim diagnostic pe baza examinării fizice, a istoricului medical și, bineînțeles, în baza descrierii programului de somn. În cazul unor deficiențe sau tulburări de somn mai serioase, specialistul poate recomanda efectuarea unei investigații mai amănunțite a somnului, respectiv polisomnografia. Astfel, vor putea fi măsurați și monitorizați mai mulți factori ce ar putea perturba somnul. Datele includ: analiza modificărilor undelor cerebrale, mișcările ochilor, rata de respirație, tensiunea arterială, ritmul cardiac și activitatea inimii pe timpul somnului.

Alte tipuri de studii pot analiza cât de repede adormiți sau dacă reușiți să rămâneți treaz și alert în timpul zilei[13].

Ce puteți face pentru gestionarea simptomelor?

Tratament

În funcție de simptomele sau tulburările de somn cu care vă confruntați, medicul poate recomanda o varietate de medicamente, produse eliberate fără rețetă sau terapii care v-ar putea ajuta să aveți un somn mai odihnitor[14]:

  • Somnifere: respectați recomandările farmacistului sau medicului cu privire la administrarea lor. Citiți cu atenție prospectul și indicațiile cu privire la doza recomandată sau interacțiunea cu alte medicamente.
  • Suplimente alimentare cu melatonină: aceste produse pot fi eliberate fără rețetă și ajută la reglarea somnului. Cereți sfatul farmacistului dacă nu sunteți sigur cu privire la produsul indicat în cazul dumneavoastră sau indicațiile de administrare.
  • Consiliere: specialiștii care studiază și tratează tulburările de somn vă pot recomanda terapia comportamentului cognitiv. O astfel de consiliere vă poate ajuta să descoperiți care sunt motivele pentru care nu puteți dormi, gândurile care provoacă stres ori anxietate și din cauza cărora nu puteți dormi suficient.
Schimbări în stilul de viață și programul de somn

Adoptarea unor mici modificări în stilul de viață ar putea contribui semnificativ la îmbunătățirea calității somnului. Luați în considerare să:

  • urmați anumite exerciții sau ședințe de terapie pentru reducerea stresului și anxietății
  • stabiliți și respectați un program regulat de somn
  • evitați consumul de alcool sau cofeină cu aproximativ 4-6 ore înainte de culcare
  • încercați să limitați sau evitați consumul alimentelor cu grăsimi sau zahăr înainte de somn
  • evitați exercițiile fizice intense chiar înainte de culcare

Când trebuie să mergeți la medic?

Dacă adoptarea unui stil de viață sănătos și respectarea unui anumit program de somn nu vă ajută să dormiți mai bine și vă confruntați în continuare cu tulburări de somn, este indicat să vă adresați medicului. De asemenea, cereți sfatul medicului în special pentru tulburările de somn care vă afectează constant și din ce în ce mai mult activitățile zilnice sau dacă suspectați că ar putea fi vorba despre apnee în somn. Somnul este esențial pentru sănătatea fizică și psihică, respectați recomandările medicului și, pe cât de mult posibil, numărul necesar de ore de somn pentru vârsta și stilul dumneavoastră de viață.

[1]https://www.srp.ro/2020/Ziua%20Mondial%C4%83%20a%20Somnului%202020,%20comunicat%20de%20pres%C4%83_SRP.pdf

[2] https://medlineplus.gov/sleepdisorders.html

[3] https://medlineplus.gov/insomnia.html

[4] https://medlineplus.gov/sleepapnea.html

[5] https://www.cdt-babes.ro/articole/sindromul-picioarelor-nelinistite.php

[6] https://www.revistagalenus.ro/practica-medicala/tulburarile-de-somn-clasificare/2/

[7] https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/narcolepsy/symptoms-causes/syc-20375497

[8] https://www.romedic.ro/tulburarea-ritmului-circadian-de-somn

[9] https://www.healthline.com/health/parasomnia

[10] https://my.clevelandclinic.org/health/articles/11429-common-sleep-disorders#symptoms-and-causes

[11] https://www.webmd.com/sleep-disorders/sleep-requirements

[12] https://www.healthline.com/health/sleep/disorders

[13] https://medlineplus.gov/sleepdisorders.html

[14] https://my.clevelandclinic.org/health/articles/11429-common-sleep-disorders#management-and-treatment